Featured

Ce ne învață istoria?

Articol realizat de echipa Euroscola a Liceului Teoretic „Ion Neculce” Târgu Frumos

Cu mulțumiri domnului director Sergiu-Constantin Enea pentru informațiile oferite

Motto: „Omul nu poate deveni om decât prin educație.” (Immanuel Kant)

„Fiecare individualitate umană este un diamant multifațetat, care dobândește străluciri multiple, când un meșter plin de sârguință șlefuiește toate detaliile şi dă noi posibilități de a reflecta lumină, moment în care vedem cu toții o multitudinte de refracții si reflexii ale luminii care dau frumusețe omului.” (Dumitru BOGHIAN)

„Crede în șansa ta” este îndemnul echipei Euroscola adresat tuturor tinerilor care trec prin această vârstă frumoasă a căutării drumului personal, unde pașii celui care face alegerea proprie să prindă siguranță și încredere spre un viitor care să aducă autoîmplinire și sens. Viitorul este de multe ori învăluit în incertitudine, din perspectiva prezentului, când se făuresc cele mai frumoase năzuințe și visuri, alternând, în același timp, cu momente de întrebări și introspecții, firești acestei etape de devenire a omului.

Proiectul nostru este în esență despre oameni, ca făuritori de frumos, sursă de cunoaștere și bine, și a debutat într-un mod fericit cu o călătorie, care simbolizează, pentru noi, însuși drumul imaginar pe care îl străbate fiecare în viața proprie. Călătoria noastră a fost una spre istorie, spre trecut, spre acel trecut care dă valoare  timpurilor care s-au risipit,  ceea ce îndeamnă generația de acum la fapte care să conteze și să dea valoare timpului care va veni. Ținta călătoriei noastre a fost să descoperim oamenii care fac istorie și cum oamenii fac istorie.

Arheologia poate fi definită, în opinia noastră, drept un domeniu de cunoaștere a umanității, prin descoperirea modului de trai al oamenilor de acum sute de ani în urmă, devenind o formă supremă de respectare a înaintașilor noștri, prin dăruirea de care dau dovadă istoricii în explorarea trecutului, în pofida laboriosului și îndelungatului proces de cercetare.

Proiect LTIN „100 de ani de unitate prin cultură” (2019)

Vizită la Muzeul de Istorie a Moldovei, Palatul Culturii

Expoziția „Cucuteni: o incursiune în universul unei mari civilizații preistorice”, cu piese de patrimoniu descoperite în campaniile arheologice coordonate de Dumitru Boghian și Sergiu Enea

Destinația echipei a fost situl arheologic de la Costești, un sat în apropierea orașului Târgu Frumos, loc unde elevii i-au cunoscut pe acei oameni care fac istorie. Astfel, aici a fost prima interacțiune a echipei Euroscola cu domnul Dumitru Boghian, care a devenit o întâlnire importantă pentru noi, acel tip de întâlnire în care devii fascinat de personalitatea unui om și care te stimulează să crești intelectual, să te cultivi și să năzuiești și cu mai multă motivație să acționezi pentru a te îmbogăți ca om, prin învățătură și muncă asiduă la planul de viitor. Ce a mai fost fascinant pentru noi a fost să descoperim frumoasa colaborare dintre cei doi coordonatori ai sitului arheologic, domnul Sergiu Enea, director și profesor de istorie al liceului nostru, și domnul Dumitru Boghian, care cândva i-a fost profesor la universitate domnului director și cu care de-a lungul timpului a lucrat la numeroase importante proiecte de cercetare. Astfel, am cunoscut oameni care fac istorie, prin munca lor, și am descoperit și învățat un adevărat model de  lucru în echipă, care astăzi ne bucurăm că se regăsește din plin în echipa Euroscola a liceului nostru.

Proiectul Euroscola LTIN „Crede în șansa ta”; Campania „Oameni care fac istorie”

Vizita echipei Euroscola la șantierul arheologic de la Costești, jud. Iași, iulie 2019

Din dorința noastră de a cunoaște munca domnului profesor Dumitru Boghian, am continuat explorările noastre, atribuindu-ne și noi un rol de arheologi ai succesului domniei sale și făcând și noi, la rândul nostru, „săpăturile” noastre în biografia dumnealui. Astfel, am descoperit un traseu educațional impresionant, care a condus către un CV de succes.

Proiect LTIN „Zilele Liceului” – „Profesorii lui Neculce de-a lungul timpului” (2019)

Invitați: domnul Dumitru Boghian, alături de foști profesori ai liceului, care au contribuit la prestigiul instituției

Începuturile biografiei domnului Dumitru Boghian se leagă de meleaguri sucevene; originar din Câmpulung Moldovenesc, domnul profesor parcurge anii de școală la Rădăuți, anii de liceu orientându-l spre profilul umanist, domeniu care i-a deschis orizontul pentru carte, lectură și studiul istoriei, preocupări care  l-au propulsat spre Facultatea de Istorie-Filosofie, la prima universitate înființată în țara noastră, „Al. I. Cuza”, din Iași. Studiile universitare au constituit oportunitatea unei cariere profesionale pentru care și-a descoperit vocația, cea de profesor de istorie.

Astfel, în perioada 1979 și 1991, ani importanți din viața domniei sale și-au desfășurat firul unei povești de succes la Catedra de Istorie a liceului nostru, instituție în care, de altfel, a coordonat întregul proces instructiv-educativ în calitate de director adjunct și director, între anii 1985 și 1991.

Printre preocupările sale de pedagog, a explorat potențialul de excelență al elevilor, fiind îndrumător al diferitor proiecte de cercetare științifică ale acestora în cadrul Cercului de Istorie și Arheologie al școlii. O contribuție importantă în demersurile sale de valorificare a patrimoniului local a constat în organizarea Muzeului Şcolar de Arheologie, Etnografie şi Istorie (azi intitulat „Mihai Constantin”), în colaborare cu profesorul Mihai Constantin, un proiect extraordinar al liceului nostru în care s-au implicat și elevii membri ai Cercului de Istorie și Arheologie de atunci, cu extinderea cercetărilor în zona Târgului Frumos, valorificând materiale arheologice din aproape 70 de situri și multiple piese etnografice.  Despre muzeu vom mai scrie într-un articol următor.

Pliant de prezentare a Muzeului Școlar de Istorie, Arheologie și Etnografie „Mihai Constantin”

Proiect LTIN „Zilele Liceului”; „Ziua Porților Deschise” (2019)

Vizită a unui grup de elevi din Târgu Frumos la Muzeul Liceului

Pasiunea pentru istorie și acuratețea cercetărilor de o înaltă ținută științifică, tactul pedagogic, implicarea extraordinară în actul educativ, viziunea managerială, concentrată pe optimizarea procesului instructiv-educativ la randament maxim, conturează încă din acea etapă, cea a anilor petrecuți în Liceul Teoretic „Ion Neculce”, coordonatele unei povești de succes. Toată această activitate asiduă a condus către începerea unei cariere didactice universitare în anul 1991, la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, unde, în prezent, este conferențiar universitar, doctor (titlu pe care l-a obținut în anul 1999, la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, cu teza „Cultura Cucuteni în Bazinul Bahluiului”). Perioadă prodigioasă, de lucru continuu, care poate fi cuantificată în numeroasele cursuri de Istorie veche a României, Preistorie Generală, Istoria Societăţii Primitive, Introducere în Arheologie generală, Izvoarele Istoriei Vechi a Românilor, Antropologia Culturală a societăţilor străvechi, Teoria și metodologia cercetării științifice, Muzeologie Generală, Didactica Istorie în învățământul preuniversitar, Valorificarea ştiinţifică, culturală şi turistică a patrimoniului, Didactică muzeală, îndrumarea a peste 100 de lucrări de licență, rolul de referent oficial în 16 Comisii de doctorat, organizarea și participarea la 9 expoziții arheologice naționale și internaționale, însă tot pare puțin pe lângă volumul uriaș de muncă din spatele tuturor acestor realizări.

Complexitatea muncii didactice universitare este consolidată și de profilul prolific de autor de numeroase publicații științifice, cărți de specialitate, studii și articole, rapoarte arheologice, comunicări științifice, care toate ilustrează contribuțiile sale importante pentru centrul și nordul Moldovei, prin ilustrarea rezultatelor cercetărilor efectuate pe șantierele arheologice de la Cucuteni, Buznea, Târgu Frumos, Costești (jud. Iași), Fetești și Costâna (jud. Suceava), Tăcuta (jud. Vaslui), Ripiceni (jud. Botoșani).

Anul 2018, Anul Centenarului și, totodată, Anul European al Patrimoniului European, a avut o semnificație aparte și pentru orașul Târgu Frumos: aniversarea a 570 de ani de atestare documentară a localității Târgu Frumos și a 50 de ani de reatestare a orașului Târgu Frumos. Astfel, 5 octombrie 2018, Ziua Mondială a Educației, a constituit ziua de lansare a unei foarte valoroase cărți, realizate de echipa Dumitru Boghian, Sergiu Enea și alți autori, „Monografia orașului Târgu Frumos”, o lucrare de referință în domeniul istoriei naționale, care înscrie orașul nostru în patrimoniul cultural european.

Anul 2019 îl regăsește pe domnul Dumitru Boghian pe șantiere arheologice, în pline campanii de cercetare, cea mai recentă dintre acestea desfășurându-se la Tăcuta, județul Vaslui, pe frumoase meleaguri moldovene, campanie care s-a încheiat de curând, cu rezultate spectaculoase, despre care vom povesti în curând în interviurile care vor urma…

Pentru a vă oferi o imagine a muncii de-a lungul timpului din cadrul acestor campanii arheologice care au redat comunităților locale cercetate o identitate culturală europeană merituoasă, echipa Euroscola va organiza o expoziție de fotografii intitulată „Oameni care fac istorie”, în cadrul Conferinței „Educația schimbă vieți”, în data de 5 octombrie 2019, Ziua Mondială a Educației.

O poveste de succes rezumată la rândurile acestea încă prea puține pentru a descrie viața unui om, dar care ne îndeamnă pe toți să credem în șansa noastră, să credem în oameni, în potențialul de excelență al fiecăruia, să credem în educație, pentru că oamenii fac istorie, oamenii sunt istorie, pentru că „Educația schimbă vieți.” Istoria însăși este un domeniu al cunoașterii care plasează omul în centrul său de studiu și ne demonstrează și învață ce mult contează faptele sale în viața sa și a semenilor săi.

Filme cu valoarE+

LISTA LUI SCHINDLER, 1993, regizor: Steven Spielberg

Recenzie realizată de Sabina Balmuș, clasa a XII-a E2

„Lista lui Schindler” este un film american, apărut în 1993 ce are la bază o realitate cruntă, aducând la lumină modul în care au fost evacuați evreii din propriile case și o infimă parte din chinurile la care au fost supuși în Holocaust, accentul fiind pus pe acțiunea salvatoare a lui Schindler, care din tipologia omului cinic, pasional, risipitor se transformă în salvatorul evreilor, riscându-și viața și libertatea. Astfel, în plan central se află omul de afaceri Oskar Schindler, care inițial profită de aceștia, punându-i la muncă pentru firma lui, evreii reprezentând mâna de lucru ieftină, dar care ulterior devine salvatorul lor. El, cultivând intens prietenia ofițerilor naziști, reușește să își dezvolte o afacere profitabilă. Pe măsură ce șicanele asupra evreilor se transformă în agresiuni, torturări și crime, Schindler împreună cu administratorul afacerii sale, Stern, va pune la cale un plan de salvare a câtorva mii de evrei, păcălind sistemul. Cu toate acestea, el realizează că nu va putea să-i țină la infinit departe de lagărele de gazare și decide să-și creeze propriul lagăr în care evreii să aibă parte de hrană și siguranță. La auzirea acestui zvon, evreii se înghesuie să se înscrie pe lista lui Schindler pentru a ajunge în lagărul său, lista reprezentând șansa la viață. Schindler plătește un preț uriaș, investind tot profitul pe care-l obținuse prin intermediul afacerii pentru salvarea acestora. Odată cu prăbușirea nazismului, evreii sunt eliberați.

Acest film este plin de scene cu un impact puternic emoțional. L-aș recomanda tuturor, sunt atâtea lecții mici, semnificative, de viață, presărate în fiecare întâmplare. Una dintre scenele mele preferate este cea de la sfârșitul filmului, în care Schindler dă dovadă de o empatie deosebită, atunci când acesta primește un inel de aur cadou din partea evreilor ce avea gravată inscripția „Cel care salvează o singură viață salvează întreaga lume.”, reproșându-și că nu a făcut destul, estimând câte alte vieți ar fi putut salva prin vânzarea unor obiecte materiale.

Prin intermediul acestui film putem face o conexiune cu societatea actuală, în care oamenii încă au obiceiul toxic de a-i judeca și de a-i pune în inferioritate pe ceilalți, dominând discriminarea, xenofobia și rasismul. Schindler, în viziunea mea, trebuie văzut ca o emblemă a umanității, promovând o parte dintre valorile esențiale de care ar trebui să dispună fiecare individ: compasiune, empatie, carismă. Chinurile la care au fost supuși evreii sunt acte de teribilism, niciun om nu merită să treacă printr-o experiență de acest gen. Holocaustul nu are rădăcini raționale, mii de oameni murind pentru simplul fapt că s-au născut evrei. Sunt ferm convinsă că acest film nu va muri niciodată, fiind o poveste din istorie atât de complexă din care putem învăța atât de multe.

„MONOGRAFIA ORAȘULUI TÂRGU FRUMOS” – VALOAREA EDUCAȚIONALĂ A UNEI CĂRȚI SAU… …CUM FAC OAMENII ISTORIE

Motto:

Cine are răgazul să-şi amintească

de făcliile ce s-au consumat

luminând minți şi încălzind suflete?

Constantin Kirițescu,

Făclii stinse… Portrete de dascăli, 1938

(apud Boghian, Enea, Chelcu, Minea și colab., 2018, p. 412)

            Asumându-ne rolul de arheologi ai succesului și sub inspirația spiritului infatigabil al muncii de cercetare pe care am observat-o la echipa pe care o formează domnii profesori Dumitru Boghian și Sergiu Enea,  am mai avansat un pas spre un nou… izvor, scris de data aceasta, „Monografia orașului Târgu Frumos”, de la ale cărei prime pagini răsfoite am avut impresia pășirii într-un muzeu virtual în care te însoțesc ecourile și imaginile unui trecut răsărit din cele mai îndepărtate vremuri, întipărite în idei și raționamente cu adevăr istoric, fundamentat în argumentele certitudinii pe care o dau roadele muncii arheologice, care dezvăluie multiplele etape de devenire ale prezentului oraș Târgu Frumos.

2018 a fost un an cu dublă semnificație pentru echipa de autori ai Monografiei. A fost, pe de o parte, anul aniversării a 570 de ani de atestare documentară a localității Târgu Frumos și a 50 de ani de reatestare a orașului Târgu Frumos, și, pe de altă parte, a fost anul în care autorii Dumitru Boghian, Sergiu-Constantin Enea și colaboratorii lor au oferit acestei așezări urbane rodul bogat al muncii lor, „Monografia orașului Târgu Frumos”, un univers scriptic, comprimat în cele 677 de pagini ale cărții, care explorează impactul activităților antropice asupra arealului geografic abordat, dintr-o pluriperspectivă interdisciplinară, debutând cu configurarea geografică a locului și continuându-și firul narativ prin abundența de informații pe care le furnizează specificul cercetărilor științifice din domeniul istoriei și al științelor conexe acesteia, arheologie, paleografie, arhivistică, demografie istorică, statistică istorică, sigilografie și lista poate continua…

Dacă este să facem o cronologie a creării istoriei prin această carte, o sursă relevantă care captează atenția în acest sens este analizarea retroversă a acestei cărți, focalizând sfârșitul cărții unde parcă regăsești o altă… carte… Acolo este exact povestea anilor mulți de creare a istoriei, regăsești o parte din acei „mii de metri liniari de documente inedite” (Boghian, Enea, Chelcu, Minea și colab., 2018, p. 15) despre care se menționează în carte și care transformă cititorul în martor fidel al istoriei, regăsești corpusul descoperirilor arheologice din zona Târgului Frumos, ilustrat printr-un repertoriu al acestora, realizat cu o acuratețe impresionantă, și care revitalizează istoricul arheologiei pe întreg secolul XX până în prezent. Totodată, laboratorul de lucru intră în planul concretului cititorului prin bibliografia enormă a parcursului documentaristic realizat în colectarea datelor și identificarea acelor informații care susțin argumentația ipotezelor de lucru. Evidențiem aceste aspecte deoarece în dialogurile echipei noastre am discutat despre parcursul proceselor ce au loc în cadrul unui proiect, o etapă importantă și esențială fiind documentarea atentă, minuțioasă, laborioasă, cronofagă, o etapă invizibilă și necunoscută celor mai mulți dintre noi, fără de care însă întreaga lucrare nu ar avea fundament, indiferent de specificul domeniului de interes.

Redirecționându-ne către traiectoria firească a lecturii, parcurgem ere istorice din timpuri pe care cititorul cu greu și le poate închipui, dar care integrează entitatea orașului Târgu Frumos în istoria națională, dar și europeană, prin dovezi care atestă incontestabil existența umană în aceste locuri încă din Preistorie, Protoistorie, Antichitate, continuând cu perioada de etnogeneză a poporului român, și ascensionând alte importante etape de devenire istorică, de la atestarea documentară medievală din secolul al XV-lea și avansând până la viața locului după cel de-al doilea război mondial.

Un alt aspect esențial al acestei lucrări îl constituie valorile pe care aceasta le înglobează și le transmite generației actuale, și pe acestea le enumerăm, după cum urmează:

  1. Adevărul istoric, onestitatea și etica academică, prin acuratețe științifică, menținerea concludenței și relevanței argumentelor oferite pentru ideile inovative construite în ceea ce privește istoria locului și enunțarea unor noi direcții de cercetare în domeniul vizat.
  2. Disciplina concentrării eforturilor pe menținerea lucrului pe un interval lung de timp. Campania arheologică de la Costești se află la cea de a VII-a ediție, continuând să ofere descoperiri spectaculoase. Însăși scrierea acestei cărți, care joacă rolul de a face cunoscut rezultatele cercetărilor istorice și arheologice, a implicat eforturile unei întregi echipe, care cu greu pot fi cuantificate în parametri temporali, dat fiind drumul lung de la.. idee la… cartea tipărită.
  3. Patriotismul local bazat pe principii axiologice democratice europene, pe toleranță și incluziune socială, în contextul eclectismului etnic remarcat de-a lungul timpului, prin buna conviețuire a românilor, evreilor, armenilor, rușilor-lipoveni, neînregistrându-se „accente conflictuale” (Boghian, Enea, Chelcu, Minea și colab., 2018, p. 521), decât cu „câteva excepții politice și politiza(n)te” (idem), istoria națională intersectându-se cu viața orașului Târgu Frumos prin episodul Trenului morții, al deportărilor şi taberelor de muncă care au afectat populaţia evreiască şi ţigănească.
  4. Participare civică/cetățenie activă prin dedicarea de care au dat dovadă autorii față de misiunea lor asumată de a oferi o identitate istorică și culturală orașului Târgu Frumos demnă de a fi înscrisă și a ocupa un loc de onoare în patrimoniul cultural european, printr-o muncă de cercetare științifică de valoare, recunoscută pe plan național, la nivel academic, care vine în întâmpinarea susținerii culturii, aceasta fiind considerată motorul unei dezvoltări sociale și economice sustenabile și promovează dialogul intercultural pentru menținerea unor relații intercomunitare și intracomunitare armonioase.
  5. Educația. Valoarea academică a cărții reprezintă un etalon prospectiv pentru tânăra generație, aflată în proces de educație și formare profesională, care are în autorii volumului o oportunitate excelentă de învățare socială, de extrapolare a conduitelor de lucru în domeniile lor de interes, indiferent de specificitatea acestora.

Apropiindu-ne de realitatea liceului nostru, ne produce bucurie să descoperim un istoric al tradiției învățământului la Târgu Frumos, ale cărui începuturi se leagă de „transformările către modernitate prin care trecea Principatul Moldovei, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, mai ales după adoptarea Regulamentului organic în 1832.” (Boghian, Enea, Chelcu, Minea și colab., 2018, p. 412).

Un merit recunoscut al cărții, în ansamblul ei, dar și în capitolul rezervat învățământului, este faptul că studiul nu reconstituie doar fapte și evenimente, ci reînsuflețește spiritul timpurilor evocate, prin surprinderea mentalităților și stilului de viață al diferitelor perioade ilustrate. Astfel, regăsim fie un inventar al „obiectelor aflătoare în școala primară” (ibidem, p. 415), realizat la 4 ianuarie 1857 și redat în limbaj de epocă, fie ne sunt expuse demersurile de înfrumusețare a arhitecturii peisagistice urbane de către institutorul Ion Verdeanu, care în anul 1859 adresează un document ministrului cultelor prin care demonstrează necesitatea transformării unui teren în grădină, schimbare care ar putea fi utilă „junimii române din oraș.” (idem). Un loc special în această reconstituire a tabloului educațional al locului îl constituie evocarea fondatoarei clădirii în care funcționează și astăzi liceul nostrum, clădire „construită între anii 1892-1894, din fondurile obținute din exploatarea pădurii Stroieşti- Laiu, cedate în 1880 de Ecaterina Stârcea comunei urbane Târgu Frumos” (Boghian, Enea, Chelcu, Minea și colab., 2018, p. 419), oferindu-se, astfel, un nou argument al valorilor pe care le promovează cartea: educația și cetățenia activă.

Reflectând asupra acestor aspecte, reluăm și completăm o constatare a autorilor, conform căreia Monografia este „Poarta Istoriei locale către Istoria naţională” (Boghian, Enea, Chelcu, Minea și colab., 2018, p.15).Luând în considerare valorile pe care aceasta le transmite și demersurile enorme de valorificare a patrimoniului cultural tangibil și intangibil al orașului Târgu Frumos, considerăm cu convingere că această carte este, într-adevăr, Poarta Istoriei locale către Istoria națională, adăugând că este și o deschidere către Istoria europeană.

Bibliografie:

BOGHIAN D., ENEA S.-C., CHELCU M., MINEA I., ALEXA-ANGHELUȘ I., FRIPIS D., STĂNESCU M., Monografia orașului Târgu Frumos, Editura Universității „Al. I. Cuza” din Iași, 2018.

Traian Vasile

Profesor membru voluntar al echipei proiectului „Crede în șansa ta” în cadrul Concursului Național Euroscola 2019, ediția a XII-a

           Mă numesc Traian Vasile și predau la Liceul Teoretic „Ion Neculce” disciplinele socio-umane.  Vreau să vă spun că mă bucur să fac parte din Echipa Euroscola 2019. Mă bucur fiindcă am nevoie de elevii noștri, de inima lor curată, de tinerețea și de entuziasmul lor. Mă hrănesc cu ele (practic, clandestin, un soi de ”vampirism didactic”). Învăț împreună cu ei și de la ei. Pe de altă parte, cred că participarea la acest proiect este importantă și pentru elevii școlii noastre. Află  că în vreme ce cresc, lumea devine din ce în ce mai mică și mai fragilă. Descoperă ce o amenință și ce pot face ei ca să o apere și să o sporească. Și înțeleg că educația, chiar neîmbrăcată în haine de gală, poate schimba vieți – viețile lor.    

Sursă foto: „Modele și valori”, activitate în cadrul proiectului Euroscola LTIN „Crede în șansa ta”

Notiță despre educație

         Suntem ființe carențiale. Silite să evolueze în spațiul unei imperfecțiuni definitive. Atunci  când ne descoperim inconsistența, precaritatea, deficitul, se naște în noi nevoia de educație. Ea este încercarea de a ne elibera de culpa resimțită ca urmare a constatării  acestui vid. Rezultă, de aici, că într-un fel educația nu începe odată cu școala, și că nu se încheie odată cu ea. Depinde când ne trezim, când ajungem să luăm cunoștință de propria noastră inadecvare. Există la un moment dat în noi o receptivitate imensă, o disponibilitate uriașă de a ne preda, de a ne încredința altora, de a ne lăsa modelați. De ea încearcă să profite școala. Dar educația nu este ceva pe care să îl putem  lăsa în urmă, pe care să îl putem părăsi cu sentimentul suficienței, al îndeajunsului. Educația nu poate fi încheiată așa cum se încheie școala. Ea ține de sfera inepuizabilului. Numește, dacă vreți, drumul pe care îl străbatem de la o stare de nedesăvârșire inițială, la o stare de nedesăvârșire finală. Cu alte cuvinte ieșim din viață cu sentimentul unei restanțe, al unui spațiu de progres pe care n-am apucat să îl parcurgem.  Este vorba de un drum lung, dificil și nesigur. Traversându-l, întâlnim primejdii. Asupra câtorva dintre ele mă voi opri în continuare.

          1. Absența ghidajului. „Simţi nevoia să faci, dar nu ştii bine ce; să îndrepţi lumea, fără să vezi bine cum; să iubeşti, dar nu ştii pe cine anume. Este atâta însetare, generozitate şi iubire în inima ta încât pari a trăi suspendat în ele.” Avem nevoie de orientare, de direcție, de asistență. Cautăm nordul, dar nu îl putem găsi de singuri. Trebuie ca cineva să ni-l arate, să fie indicatorul nostru de sens, vectorul nostru de direcție. Avem nevoie de un maestru spiritual, de un dascăl atent și eficace. În absența lui, drumul devine nesigur, iar rezultatul călătoriei, incert.  

          2. Precipitarea. Izvorăște din convingerea că putem încheia educația în mod atletic, printr-un sprint decisiv. Dat fiind însă faptul că aici nu există finish, linie de sosire, efortul se dovedește inutil. El se soldează previzibil, cu abandonarea cursei datorită epuizării resurselor.

          3. Plasticitatea redusă. Se manifestă prin incapacitatea de a ne lăsa modelați. Or, educația înseamnă tocmai modelare, capacitate de a ne lăsa imprimați, abandon încrezător în puterea cuiva de a ne forma. Această receptivitate diminuată ne face în cele din urmă opaci, refractari la orice mesaj de tip educativ. 

          4. Obnubilarea intelectuală.  Poate fi regăsită în toate rătăcirile enumerate până acum.  Afectează grav discernământul, dar se face vinovată și de confundarea educației cu efectele ei aprobate social: politețea, bunul simț sau mai desueta curtenie.

          Există vreo legătură între educație și viață? De bună seamă. Educația face viața mai autentică. Nu neapărat „bună”, „fericită” sau „împlinită”, ci autentică, lucidă. Omul care prețuiește viața autentică prețuiește, la fel de mult, și educația.  

Sursă foto: Zilele Liceului Teoretic „Ion Neculce” Târgu Frumos (2019)

Conferința „Noile și vechile religii seculare. Comunismul și corectitudinea politică”

Biblioteca mobilă. Biblioteca unui leader.

„Manager la minut” de Kenneth Blanchard și Spencer Johnson

Recomandarea Adinei Braharu

Această carte mi se pare foarte interesantă întrucât jobul pe care doresc să-l îmbrățișez în viitor este exact cel de manager.

Voința și ambiția de care a dat dovadă tânărul încă din primul capitol în ceea ce privește găsirea unui manager eficient reprezintă exemplul viu că se poate. Dacă ne dorim ceva cu adevărat, nimic nu ne poate sta în cale. Tânărul a colindat diferite țări pentru a găsi ce caută, și anume un manager eficient pentru care să lucreze. A purtat discuții cu mulți manageri, funcționari guvernamentali, ofițeri de armată, cu șefi, directori, bărbați și femei, tineri și vârstnici cunoscând totodată marea varietate de modalități prin care oamenii sunt conduși. În cele din urmă a aflat de un manager renumit, așa zisul „manager la minut”. Astfel l-a întâlnit și i-a adresat întrebări referitoare la modul în care acesta își conduce oamenii. Tânărul a vrut să se convingă dacă managerul vestit poate duce la capăt sarcinile în doar un minut, dacă acest nume îl descrie bine, necrezând prima dată ceea ce acesta i-a spus. Dorind să îi îndeplinească această curiozitate, managerul i-a propus tânărului să ia legătura cu câțiva din subordonații săi. Astfel, acesta a făcut cunoștință cu domnul Trennell de la care a aflat despre „obiectivele la minut” ce constituie primul secret al “managementului la minut”, iar mai apoi l-a cunoscut pe domnul Levy de la care a cules informații despre al doilea secret intitulat “laude la minut”. Acesta a purtat o conversație cu doamna Gomez, ultimul secret fiind cel denumit “mustrări la minut”, prezentat de către doamna Brown. După ce s-a convins cu adevărat că „managerul la minut” chiar există, învățând lucruri noi totodată, tânărul i-a povestit cu lux de amănunte managerului ceea ce a aflat. Managerul i-a spus diverse povestioare cu tâlc prin care tânărul să poată extrage informațiile ce îl vor ajuta mai târziu. Într-un final, acesta a acceptat propunerea managerului de a lucra la firma sa, mai apoi devenind „manager la minut”. Acesta a devenit manager prin simplele întrebări, vorbe si acțiuni pe care le executa, stabilind obiective, împărțind laude si dând mustrări, toate „la minut”. Era îndrăgit de subalternii lui şi lucrau împreună cu drag pentru ca firma să exceleze. Acesta a scris o carte, iar fiecare angajat avea propriul exemplar. Tânărul era bucuros de reușita sa și de îndeplinirea unui vis atât de măreț.                                                                                                                     

În concluzie, din punctul meu de vedere dorințele se împlinesc. Tot ce trebuie să facem este să visăm, iar mai apoi să muncim pentru a da strălucire diamantului nostru interior. Numai prin muncă și ambiție putem ajunge unde ne dorim și putem obține rezultate care peste ani se vor concretiza în jobul ideal.

Daniel-Yuri Marciuc

Membru al echipe Euroscola LTIN

Numele meu este Daniel-Yuri Marciuc. Sunt elev în clasa a X-a C, profil economic, la Liceul Teoretic „Ion Neculce” Târgu Frumos. M-am înscris în acest proiect cu gândul de a cunoaște persoane noi cu care îmi place să interacționez, să colaborez și, de ce nu, chiar să mă împrietenesc. Pornind de la motto-ul „Educația schimbă vieți” sunt ferm convins că, prin participarea la acest proiect, viața mea se va schimba în bine. Obiectivele mele în ceea ce privește educația sunt: să devin din ce în ce mai bun în ceea ce îmi propun să realizez, să particip la cât mai multe proiecte pentru a ajunge pe culmi cât mai înalte. Pentru mine educația înseamnă totul, deoarece fără educație nu există viitor. Activitățile derulate până în prezent m-au ajutat să mă cunosc pe mine din ce în ce mai bine și mă motivează să lupt pentru a avea cât mai multe reușite.

Rolurile lui Daniel în proiectul Euroscola sunt: organizează campaniile „Credem în oameni. Credem în educație”, „Happy school”, photo editor.

Ionela Mihăilescu

Profesor membru voluntar în echipa de proiect Euroscola LTIN

 Mă numesc Ionela Mihăilescu, sunt profesor de limba franceză la Liceul Teoretic “Ion Neculce” Târgu Frumos și membru al echipei de proiect “Crede în șansa ta”, proiect ce a debutat odată cu vacanța de vară în cadrul concursului Euroscola, ediția a XII-a, ediție a cărei tematică este educația, piatra de temelie a dezvoltării ființei umane, un proces permanent prin intermediul căruia omul evoluează și reușește să-și împlinească obiectivele personale și profesionale, devenind astfel un cetățean care contribuie la bunăstarea comunității prin învățarea unei meserii și mai apoi prin practicarea acesteia cu pasiune, responsabilitate și dorință de a progresa.

Proiectul “Crede în șansa ta”, prin cele două campanii “Oameni care fac istorie. People make history” și “Credem în oameni, credem în educație” reprezintă o oportunitate extraordinară de a lucra într-o echipă dinamică, entuziastă, plină de idei inovatoare și de a contribui, alături de cei 24 elevi, doamnele profesoare coordonatoare, Paula-Livia Vorniceanu și Larisa-Dana Zugravu, domnul director Sergiu-Constantin Enea și domnul profesor Traian Vasile la organizarea activităților prin care promovăm rolul educației, activități  variate care vizează educația formală, educația non-formală și educația informală. Cu fiecare activitate desfășurată, echipa a devenit mai unită, mai puternică, pregătind cu mai mult sârg activitățile ce vor urma, trăind noi experiențe îmbogățitoare, creând amintiri de neuitat.

Proiecte anterioare

  • „100 de ani de unitate prin cultură”, membru echipă de proiect (2018-2019)
  • „Zilele Liceului”, membru echipă de proiect (2019)
  • proiecte europene pe platforma eTwinning: “Cuestinando mitos”, “A Sound Mind in a Sound Body”,  “Cultural Explorer for One Day” (2015-2019).

Ioana Bianca Tucan

Membru al echipei Euroscola LTIN

Coordonator al campaniei „Oameni care fac istorie”

Mă numesc Ioana Bianca Tucan, locuiesc în Târgu Frumos și sunt elevă în clasa a X-a C a Liceului Teoretic „Ion Neculce” din Târgu Frumos. Am 16 ani și sunt dornică de a descoperi mereu lucruri noi și de a îmi îmbogăți cunoștințele. Cred că o calitate ce reprezintă cel mai bine punctul meu tare în acest proiect este sociabilitatea. Această calitate mă ajută să mă adaptez foarte ușor și repede situațiilor în care sunt implicată, împrietenindu-mă cu cei din jur, extinzându-mi zona de comfort. Proiectul Eurocola reprezintă pentru mine o mare oportunitate pentru acumularea de noi cunoștințe și experiențe, care, pe viitor, îmi vor fi cu siguranță de folos. Tematica proiectului, după părerea mea, este foarte bine aleasă, și este 100% în concordanță cu problemele adolescenților din ziua de azi. Prin noi își pot găși motivația! Educația, pentru mine, înseamnă viață. Nu „viață” în mod normal, ci cea de care am nevoie pentru a mă realiza că om. Activitățile de până acum mi-au adus multe beneficii, după cum am mai spus, pe lângă cunoștințe, am câștigat și noi prietenii. Activitatea mea preferată de până acum a fost cea de la sit, unde domnul Boghian mi-a fost mentor pentru câteva ore, la sfârșind câștigându-mi tot respectul și devenind noul meu model. Singura schimbare pe care aș vrea să o aduc nu este pentru echipa mea, ci mai degrabă pentru celelalte sute de mii de adolescenți din această lume: să se implice mult mai mult în activități de genul, prin care pot învața și prin care își pot dezvolta țara. Sper că impactul acestui proiect în liceul meu și orașul meu să fie unul mare, astfel toți elevii și, nu numai, să învețe despre țara și orașul lor si să îl prețuiască mai mult.

Rolurile Biancăi în proiect: coordonează campania „Oameni care fac istorie”.

Ioan Claudiu Maftei

Membru al echipei Euroscola LTIN

Sunt Ioan Claudiu Maftei, locuiesc în satul Balș, sunt elev în clasa a X-a C a Liceului Teoretic „Ion Neculce” din Târgu Frumos. Consider că sunt o persoană creativă, dinamică, atentă la detalii și hotărâtă. Pentru mine este important sa fac parte din proiectul EUROSCOLA pentru că sunt interesat de tot ce e nou și îmi doresc să îmi dezvolt abilitățile de comunicare cu diferite persoane. Activitățile derulate până în prezent au avut un impact pozitiv asupra mea, deoarece m-au ajutat sa îmi descopăr calități pe care nu știam că le am si sa descopăr părerile celorlalți despre mine. Prin activitățile proiectului am descoperit în mare parte ce carieră ar trebuie să urmez. Analizând tot ce am făcut până acum în acest proiect, am învățat foarte multe despre educație ca deschidere spre un viitor așa cum îl vrem noi.

Rolurile lui Ioan în proiect: organizează Campania „Credem în oameni. Credem în educație”.

Iuliana Pricop

Membru al echipei Euroscola LTIN

Numele meu este Iuliana Pricop, sunt din Târgu Frumos și sunt elevă în clasa a IX-a C a Liceului Teoretic „Ion Neculce” din Târgu frumos. Buna organizare, atenția la detalii și abilitatea de a lucra într-o echipă formată din multe persoane, colaborând constant cu ele, sunt calitățile mele care aduc un plus acestui proiect. Pentru mine, Euroscola este un proiect foarte important deoarece aici pot să cooperez cu celelalte persoane din echipă și să-mi spun opiniile și gândurile fără să fiu judecată. Educația este tematica proiectului ,aceasta fiind o activitate de disciplinare, o acțiune de formare a persoanei, dezvoltându-i-se o multitudine de interese. Un model pentru mine înseamnă o persoană care mă motivează și mă poate ajuta să devin mai bună, cu ajutorul sfaturilor și îndrumărilor. Rezultatul pe care doresc să-l obțin este să facem să înțeleagă și celelalte persoane cât de importantă este educația, așa cum și noi ne-am dat seama de acest lucru datorită activităților derulate până acum.

Rolurile Iulianei în proiect: organizează Campania „Credem în oameni. Credem în educație”.

Florin Bosie

Membru al echipei Euroscola LTIN

Mă numesc Florin Bosie, locuiesc în Târgu Frumos, sunt elev în clasa a IX-a F, la Liceul Teoretic „Ion Neculce” din Târgu Frumos. Sunt atent la detalii, sunt curios să descopăr și să învăț lucruri noi și am abilitatea de a lucra într o echipă, acestea aducând un plus acestui proiect. Pentru mine proiectul Euroscola reprezintă locul unde am șansa de a comunica cu prietenii mei de liceu, de a mă implica în problemele comunității și de a identifica soluții la acestea. Proiectul Euroscola are rolul de a dezvolta abilitățile de cercetare de lucru în echipă și dezvoltarea imaginației în cadrul activităților de vizibilitate. Tematica acestui proiect este educația, aceasta fiind foarte importantă deoarece prin ea un om își formează și modeleazî caracterul și comportamentul. Modelele reprezintă personalități pe care le admirăm, vrem sa le întâlnim, să luăm mai multe sfaturi bune sau sa le urmăm în viitoarea noastră carieră profesională și nu numai Educația este „arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudini native pentru virtute ale acelor care dispun de ele”. În opinia mea, activitățile derulate m-au ajutat să învăț multe despre ceea ce înseamnă educație, acestea dovedinde-se a fi și foarte distractive. Rezultatul pe care îl doresc în acest proiect este să facem cunoscută importanța educației deoarece este cel mai frumos lucru pe care poți să îl ai.

Rolurile lui Florin în proiect: organizează activitățile campaniei „Oameni care fac istorie”.

Create your website at WordPress.com
Get started