Motto:

Cine are răgazul să-şi amintească

de făcliile ce s-au consumat

luminând minți şi încălzind suflete?

Constantin Kirițescu,

Făclii stinse… Portrete de dascăli, 1938

(apud Boghian, Enea, Chelcu, Minea și colab., 2018, p. 412)

            Asumându-ne rolul de arheologi ai succesului și sub inspirația spiritului infatigabil al muncii de cercetare pe care am observat-o la echipa pe care o formează domnii profesori Dumitru Boghian și Sergiu Enea,  am mai avansat un pas spre un nou… izvor, scris de data aceasta, „Monografia orașului Târgu Frumos”, de la ale cărei prime pagini răsfoite am avut impresia pășirii într-un muzeu virtual în care te însoțesc ecourile și imaginile unui trecut răsărit din cele mai îndepărtate vremuri, întipărite în idei și raționamente cu adevăr istoric, fundamentat în argumentele certitudinii pe care o dau roadele muncii arheologice, care dezvăluie multiplele etape de devenire ale prezentului oraș Târgu Frumos.

2018 a fost un an cu dublă semnificație pentru echipa de autori ai Monografiei. A fost, pe de o parte, anul aniversării a 570 de ani de atestare documentară a localității Târgu Frumos și a 50 de ani de reatestare a orașului Târgu Frumos, și, pe de altă parte, a fost anul în care autorii Dumitru Boghian, Sergiu-Constantin Enea și colaboratorii lor au oferit acestei așezări urbane rodul bogat al muncii lor, „Monografia orașului Târgu Frumos”, un univers scriptic, comprimat în cele 677 de pagini ale cărții, care explorează impactul activităților antropice asupra arealului geografic abordat, dintr-o pluriperspectivă interdisciplinară, debutând cu configurarea geografică a locului și continuându-și firul narativ prin abundența de informații pe care le furnizează specificul cercetărilor științifice din domeniul istoriei și al științelor conexe acesteia, arheologie, paleografie, arhivistică, demografie istorică, statistică istorică, sigilografie și lista poate continua…

Dacă este să facem o cronologie a creării istoriei prin această carte, o sursă relevantă care captează atenția în acest sens este analizarea retroversă a acestei cărți, focalizând sfârșitul cărții unde parcă regăsești o altă… carte… Acolo este exact povestea anilor mulți de creare a istoriei, regăsești o parte din acei „mii de metri liniari de documente inedite” (Boghian, Enea, Chelcu, Minea și colab., 2018, p. 15) despre care se menționează în carte și care transformă cititorul în martor fidel al istoriei, regăsești corpusul descoperirilor arheologice din zona Târgului Frumos, ilustrat printr-un repertoriu al acestora, realizat cu o acuratețe impresionantă, și care revitalizează istoricul arheologiei pe întreg secolul XX până în prezent. Totodată, laboratorul de lucru intră în planul concretului cititorului prin bibliografia enormă a parcursului documentaristic realizat în colectarea datelor și identificarea acelor informații care susțin argumentația ipotezelor de lucru. Evidențiem aceste aspecte deoarece în dialogurile echipei noastre am discutat despre parcursul proceselor ce au loc în cadrul unui proiect, o etapă importantă și esențială fiind documentarea atentă, minuțioasă, laborioasă, cronofagă, o etapă invizibilă și necunoscută celor mai mulți dintre noi, fără de care însă întreaga lucrare nu ar avea fundament, indiferent de specificul domeniului de interes.

Redirecționându-ne către traiectoria firească a lecturii, parcurgem ere istorice din timpuri pe care cititorul cu greu și le poate închipui, dar care integrează entitatea orașului Târgu Frumos în istoria națională, dar și europeană, prin dovezi care atestă incontestabil existența umană în aceste locuri încă din Preistorie, Protoistorie, Antichitate, continuând cu perioada de etnogeneză a poporului român, și ascensionând alte importante etape de devenire istorică, de la atestarea documentară medievală din secolul al XV-lea și avansând până la viața locului după cel de-al doilea război mondial.

Un alt aspect esențial al acestei lucrări îl constituie valorile pe care aceasta le înglobează și le transmite generației actuale, și pe acestea le enumerăm, după cum urmează:

  1. Adevărul istoric, onestitatea și etica academică, prin acuratețe științifică, menținerea concludenței și relevanței argumentelor oferite pentru ideile inovative construite în ceea ce privește istoria locului și enunțarea unor noi direcții de cercetare în domeniul vizat.
  2. Disciplina concentrării eforturilor pe menținerea lucrului pe un interval lung de timp. Campania arheologică de la Costești se află la cea de a VII-a ediție, continuând să ofere descoperiri spectaculoase. Însăși scrierea acestei cărți, care joacă rolul de a face cunoscut rezultatele cercetărilor istorice și arheologice, a implicat eforturile unei întregi echipe, care cu greu pot fi cuantificate în parametri temporali, dat fiind drumul lung de la.. idee la… cartea tipărită.
  3. Patriotismul local bazat pe principii axiologice democratice europene, pe toleranță și incluziune socială, în contextul eclectismului etnic remarcat de-a lungul timpului, prin buna conviețuire a românilor, evreilor, armenilor, rușilor-lipoveni, neînregistrându-se „accente conflictuale” (Boghian, Enea, Chelcu, Minea și colab., 2018, p. 521), decât cu „câteva excepții politice și politiza(n)te” (idem), istoria națională intersectându-se cu viața orașului Târgu Frumos prin episodul Trenului morții, al deportărilor şi taberelor de muncă care au afectat populaţia evreiască şi ţigănească.
  4. Participare civică/cetățenie activă prin dedicarea de care au dat dovadă autorii față de misiunea lor asumată de a oferi o identitate istorică și culturală orașului Târgu Frumos demnă de a fi înscrisă și a ocupa un loc de onoare în patrimoniul cultural european, printr-o muncă de cercetare științifică de valoare, recunoscută pe plan național, la nivel academic, care vine în întâmpinarea susținerii culturii, aceasta fiind considerată motorul unei dezvoltări sociale și economice sustenabile și promovează dialogul intercultural pentru menținerea unor relații intercomunitare și intracomunitare armonioase.
  5. Educația. Valoarea academică a cărții reprezintă un etalon prospectiv pentru tânăra generație, aflată în proces de educație și formare profesională, care are în autorii volumului o oportunitate excelentă de învățare socială, de extrapolare a conduitelor de lucru în domeniile lor de interes, indiferent de specificitatea acestora.

Apropiindu-ne de realitatea liceului nostru, ne produce bucurie să descoperim un istoric al tradiției învățământului la Târgu Frumos, ale cărui începuturi se leagă de „transformările către modernitate prin care trecea Principatul Moldovei, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, mai ales după adoptarea Regulamentului organic în 1832.” (Boghian, Enea, Chelcu, Minea și colab., 2018, p. 412).

Un merit recunoscut al cărții, în ansamblul ei, dar și în capitolul rezervat învățământului, este faptul că studiul nu reconstituie doar fapte și evenimente, ci reînsuflețește spiritul timpurilor evocate, prin surprinderea mentalităților și stilului de viață al diferitelor perioade ilustrate. Astfel, regăsim fie un inventar al „obiectelor aflătoare în școala primară” (ibidem, p. 415), realizat la 4 ianuarie 1857 și redat în limbaj de epocă, fie ne sunt expuse demersurile de înfrumusețare a arhitecturii peisagistice urbane de către institutorul Ion Verdeanu, care în anul 1859 adresează un document ministrului cultelor prin care demonstrează necesitatea transformării unui teren în grădină, schimbare care ar putea fi utilă „junimii române din oraș.” (idem). Un loc special în această reconstituire a tabloului educațional al locului îl constituie evocarea fondatoarei clădirii în care funcționează și astăzi liceul nostrum, clădire „construită între anii 1892-1894, din fondurile obținute din exploatarea pădurii Stroieşti- Laiu, cedate în 1880 de Ecaterina Stârcea comunei urbane Târgu Frumos” (Boghian, Enea, Chelcu, Minea și colab., 2018, p. 419), oferindu-se, astfel, un nou argument al valorilor pe care le promovează cartea: educația și cetățenia activă.

Reflectând asupra acestor aspecte, reluăm și completăm o constatare a autorilor, conform căreia Monografia este „Poarta Istoriei locale către Istoria naţională” (Boghian, Enea, Chelcu, Minea și colab., 2018, p.15).Luând în considerare valorile pe care aceasta le transmite și demersurile enorme de valorificare a patrimoniului cultural tangibil și intangibil al orașului Târgu Frumos, considerăm cu convingere că această carte este, într-adevăr, Poarta Istoriei locale către Istoria națională, adăugând că este și o deschidere către Istoria europeană.

Bibliografie:

BOGHIAN D., ENEA S.-C., CHELCU M., MINEA I., ALEXA-ANGHELUȘ I., FRIPIS D., STĂNESCU M., Monografia orașului Târgu Frumos, Editura Universității „Al. I. Cuza” din Iași, 2018.

Published by historicalneculce

„Crede în șansa ta!” este proiectul EUROSCOLA al Liceului Teoretic „Ion Neculce” din Târgu Frumos, proiect prin care 24 de elevi s-au angajat într-o călătorie de evoluție interioară, de descoperire a resurselor personale, de conștientizare a impactului pe care îl au propriile acțiuni în modelarea unui viitor de succes, atât în plan personal, cât și asupra celor de vârsta lor, prin forța de inspirație pe care o poate exercita fiecare prin exemplul personal de gândire și acțiune.

Leave a comment

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Create your website at WordPress.com
Get started
%d bloggers like this: